Această elegie creată în 40 de variante, se definitivează în cele din urmă sub titlul „Mai am un singur dor”. Faptul că poezia există în atâtea variante relevă importanţa şi preocuparea aproape obsesivă a poetului pentru forma expresiei artistice şi motivul textului din poezia sa.

Lucrarea face parte din scenariul poetic Revedere

Autor: Mihai Eminescu

Interpret: Eugen Motateanu
Regia artistica: Mihai Nae

Sunet si aranjamente muzicale: Petrila Cristian
Genul lucrării: audioart

OPERA INREGISTRATA LA ORDA
Copierea şi repostarea clipurilor pe alte surse, în reţele de distribuire închise sau pe torenţi sunt interzise de Legea Drepturilor de Autor (Legea 8). Pentru difuzarea pe episoade la radio (inclusiv stream – radio pe internet) vă rugăm să ne contactaţi!

 

Mai am un singur dor
În liniștea serii
Să mă lăsați să mor
La marginea mării;
Să-mi fie somnul lin
Și codrul aproape,
Pe-ntinsele ape
Să am un cer senin.
Nu-mi trebuie flamuri,
Nu voi sicriu bogat,
Ci-mi împletiți un pat
Din tinere ramuri.

Și nime-n urma mea
Nu-mi plângă la creștet,
Doar toamna glas să dea
Frunzișului veșted.
Pe când cu zgomot cad
Isvoarele-ntr-una,
Alunece luna
Prin vârfuri lungi de brad.
Pătrunză talanga
Al serii rece vânt,
Deasupră-mi teiul sfânt,
Să-și scuture creanga.

Cum n-oi mai fi pribeag
De-atunci înainte,
M-or troieni cu drag
Aduceri aminte.
Luceferi, ce răsar
Din umbră de cetini,
Fiindu-mi prietini,
O să-mi zâmbească iar.
Va geme de patemi
Al mării aspru cânt…
Ci eu voi fi pământ
În singurătate-mi.

(2741)

Categorie:

Clasici, Mihai Eminescu, Poezii

Etichete:

, , , , ,

Lasa o replica

Adresa ta de email nu va fi data publicitatii. Te poti simti in siguranta! Campurile obligatorii sunt marcate *

*